Cazul ostaticilor din Iran

Afacerea cu privire la personalul diplomatic şi consular al Statelor Unite din Teheran, cum este denumită de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), a venit spre soluţionare la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, ca urmare a unei plângeri a guvernului nord-american, îndreptată la 29 noiembrie 1979 împotriva Republicii Islamice Iran, în legătură cu luarea la 4 noiembrie 1979 şi deţinerea în continuare ca ostatici a membrilor personalului diplomatic şi consular aflaţi în Iran.

La 15 decembrie 1979, Curtea Internaţională de Justiţie a dat, la cererea Statelor Unite o ordonanţă prin care a indicat ca măsuri conservatorii eliberarea ostaticilor, repunerea în posesia autorităţilor Statelor Unite a localurilor ambasadei şi consulatelor din Iran ale acestei ţări, plenitudinea protecţiei, privilegiilor şi imunităţilor la care personalul amintit avea dreptul potrivit tratatelor în vigoare dintre cele două state şi dreptului internaţional, cerând totodată celor două guverne să se abţină de la orice măsură de natură să agraveze tensiunea dintre ţările lor. Guvernul iranian nu a dat nici o urmare ordonanţei menţionate.

Printr-o scrisoare din 9 decembrie 1979, guvernul Iranului ceruse însă Curţii să nu examineze „aşa-numita problemă a ostaticilor de la ambasada americană de la Teheran”, susţinând că această chestiune nu reprezintă decât un element marginal şi secundar al unei probleme de ansamblu, care cuprinde mai bine de 25 ani de ingerinţe continui ale Statelor Unite în afacerile interne ale Iranului, exploatarea ţării şi multiple crime săvârşite împotriva poporului iranian. Nici un reprezentant al Iranului nu s-a prezentat la vreun termen în faţa Curţii, dar la 16 martie 1980, printr-o nouă scrisoare, guvernul Iranului, invocând aceleaşi motive din scrisoarea precedentă, a cerut Curţii să se desisteze de la judecarea cauzei.

La 24 mai 1980, Curtea Internaţională de Justiţie a pronunţat decizia de fond. În prealabil, Curtea se declarase competentă să judece diferendul, întemeindu-şi competenţa pe convenţiile de la Viena, din 1961, asupra relaţiilor diplomatice şi pe aceea din 1963 asupra relaţiilor consulare, precum şi pe protocoalele aferente celor două convenţii care prevăd acceptarea prealabilă a jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie pentru diferendele ivite în legătură cu conţinutul celor două convenţii, protocoalele fiind semnate de reprezentanţii ambelor state, în unanimitate.

Curtea Internaţională de Justiţie a decis că guvernul Iranului trebuie să ia imediat toate măsurile necesare pentru eliberarea personalului diplomatic şi consular al Statelor Unite. În majoritate, Curtea Internaţională de Justiţie a decis că guvernul iranian trebuie să răspundă materialiceşte faţă de Statele Unite pentru prejudiciile cauzate prin faptele care au avut loc la 4 noiembrie 1979 şi urmările acestora, în cuprinsul hotărârii se relevă că acele fapte constituie încălcări ale convenţiilor amintite, a altor convenţii bilaterale, precum şi ale dreptului internaţional.

Check Also

Marin Tarangul – date biobibligrafice

Născut în 1938 la Bucureşti, veritabil colecţionar de titluri de doctorat obţinute în România şi …

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava, este un volum a cărui primă ediţie …

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir, este un volum a cărui primă ediţie …

Ipoteşti. Casa memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Ipoteşti. Casa Memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu, este un volum a cărui primă ediţie …

George Călinescu despre Casa memorială „Mihai Eminescu” din Ipoteşti

„Locuinţa părin­tească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară, dar încăpătoare şi …

Munţii White

Munţii White (White Mountains) sunt un segment al Munţilor Apalaşi. Se întind pe 140 km …

Vitalie Cliuc

Vitalie Cliuc (19 iunie 1925, Chişinău, Basarabia) – poet. Fiul lui Vasile Cliuc şi al …

Alexandru Claudian – biografie

Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, judeţul Constanţa – 16 octombrie 1962, Bucureşti) – poet …

Eugen Cizek – biografie

Eugen Cizek (prenumele la naştere: Eugen Antoniu) (24 februarie 1932, Bucureşti) – istoric literar. Fiul …

Andrei Ciurunga – biografie

Andrei Ciurunga (pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun) (28 octombrie 1920, Cahul, Basarabia – 6 …