Constantin Ciopraga – biografie

Constantin Ciopraga (12 mai 1916, Paşcani, judeţul Iaşi) - critic şi istoric literar. Fiul lui Constantin Ciopraga, agricultor, şi al Elenei (născută Nistor). Clasele primare (1923-1927) şi gimnaziale (1927-1932) la Paşcani. Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni (1933-1937); Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi (1937-1942). În 1939-1940, stagiul militar la Şcoala de Ofiţeri de Rezervă din Bacău; 1941, pe front, din 1942 până în 1946, prizonier.

Profesor la Seminarul teologic „Veniamin Costachi” din Iaşi (1947-1949); profesor la „Liceul Mixt” din Paşcani (1947-1949). Din 1949, cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi: lector (din 1951), conferenţiar (din 1957), profesor (din 1962). Şeful Catedrei de literatură română şi comparată (1963-1983). Între 1959 şi 1962 lector de limba română la Paris. O vreme, rector al Institutului Pedagogic din Suceava (1962-1965). Doctor al Universităţii din Bucureşti (1956); doctor docent la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi (1968). Director la revista „Cronica” (1966-1970).

A debutat cu proză în revista „Luminiţa” din Paşcani (1931). Activitatea de istoric literar, începută cu monografia Calistrat Hogaş (1960), continuă cu studii de acelaşi gen, consacrate lui George Topârceanu (1966), Mihail Sadoveanu (1966, 1981), Hortensia Papadat-Bengescu (1973), Mihai Eminescu (1990) sau cu sinteze de istorie literară: Literatura română între 1900 şi 1918 (1970), Personalitatea literaturii române (1973). Unele cărţi sunt culegeri de studii critice: Portrete şi reflecţii literare (1967), Între Ulysse şi Don Quijote (1978), Propilee (1984) şi Perspective (2001).

Autor al unui volum de memorii (Caietele privitorului tăcut, 2001). Colaborează la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Tribuna”, „Steaua”, „România literară” etc. Interesante confesiuni asupra experienţei biografice şi spirituale în „Transilvania”, intitulate Între biografie şi meditaţie (1982). Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi (1973, 1978); Premiul Uniunii Scriitorilor (1985; 1987); Premiul revistei „Convorbiri literare” (2001) şi „Ateneu” (2001).

Îngrijeşte ediţii critice din opera lui Calistrat Hogaş, Mihai Codreanu şi Garabet Ibrăileanu, prefaţează reeditări din scrierile clasicilor şi ale contemporanilor. Îşi încearcă puterile creatoare în poezie (Ecran interior, 1975) şi în roman (Nisipul, 1989), mai mult pentru a face demonstrativ proba călinesciană de eşec al criticului în celelalte genuri. În spiritul criticii universitare tradiţionale, exegetul îşi cenzurează elanurile speculative, în scopul maximei fidelităţi faţă de textul analizat, se pliază după cum opera i-o cere, obedient faţă de intenţiile ei, mărturisite sau transparente.

Opera literară

Calistrat Hogaş, Bucureşti, 1960;

G. Topârceanu, Bucureşti, 1966;

Mihail Sadoveanu, Bucureşti, 1966;

Portrete şi reflecţii literare, Bucureşti, 1967;

Literatura română între 1900 şi 1918, Iaşi, 1970;

Hortensia Papadat-Bengescu, Bucureşti, 1973;

Personalitatea literaturii romane, Iaşi, 1973 (versiune franceză, 1985; versiune engleză, 1981; ediţie revizuită şi adăugită, 1997);

Ecran interior, versuri, Iaşi, 1975;

Între Ulysse şi Don Quijote, Iaşi, 1978;

Mihail Sadoveanu. Fascinaţia tiparelor originare, Bucureşti, 1981;

Propilee. Cărţi şi destine, Iaşi, 1984;

Nisipul, roman, Bucureşti, 1989;

Poezia lui Eminescu. Arhetipuri şi metafore fundamentale, Iaşi, 1990;

Amfiteatru cu poeţi, Iaşi, 1995 (ediţia II, revăzută, 2001);

Caietele privitorului tăcut, memorii, Iaşi, 2001;

Perspective, studii critice, Iaşi, 2001;

Baltagul. Privire critică, Cluj Napoca, 2002.

Check Also

Marin Tarangul – date biobibligrafice

Născut în 1938 la Bucureşti, veritabil colecţionar de titluri de doctorat obţinute în România şi …

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava, este un volum a cărui primă ediţie …

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir, este un volum a cărui primă ediţie …

Ipoteşti. Casa memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Ipoteşti. Casa Memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu, este un volum a cărui primă ediţie …

George Călinescu despre Casa memorială „Mihai Eminescu” din Ipoteşti

„Locuinţa părin­tească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară, dar încăpătoare şi …

Munţii White

Munţii White (White Mountains) sunt un segment al Munţilor Apalaşi. Se întind pe 140 km …

Vitalie Cliuc

Vitalie Cliuc (19 iunie 1925, Chişinău, Basarabia) – poet. Fiul lui Vasile Cliuc şi al …

Alexandru Claudian – biografie

Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, judeţul Constanţa – 16 octombrie 1962, Bucureşti) – poet …

Eugen Cizek – biografie

Eugen Cizek (prenumele la naştere: Eugen Antoniu) (24 februarie 1932, Bucureşti) – istoric literar. Fiul …

Andrei Ciurunga – biografie

Andrei Ciurunga (pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun) (28 octombrie 1920, Cahul, Basarabia – 6 …