Cuvânt înainte la „Collected Papers on Analytical Psychology”, de C.G. Jung (referat de psihologie)

Cuvânt înainte la „Collected Papers on Analytical Psychology”, de C.G. Jung, este un studiu de psihologie din volumul Freud şi psihanaliza, a cărui primă ediţie în limba română a fost publicată în 2003 la Bucureşti; traducere de Dana Verescu; cuvânt înainte de Vasile Dem. Zamfirescu.

Studiul a apărut în „Collected Papers on Analytical Psychology”, editat de dr. Constance E. Long, Editura Baillere, Tindall şi Cox, Londra, 1916; ediţii noi, lărgite, 1917 şi 1920, ca şi New York, 1920. Manuscrisul iniţial al primului Cuvânt înainte nu mai există. Traducerea din limba engleză îi aparţine lui Klaus Thiele-Dohrmann (şi poartă titlul Vorreden zu den «Collected Papers on Analytical Psychology”. Cuvântul înainte la cea de-a doua ediţie se bazează pe original.

Fragment

Acest volum conţine o selecţie de articole şi lucrări despre psihologia analitică scrise în decursul ultimilor paisprezece ani. În acest interval de timp, s-a dezvoltat o nouă ramură a ştiinţei şi, aşa cum se întâmplă de obicei într-un astfel de caz, s-au produs multe transformări în privinţa punctelor de vedere, a ideilor şi formulărilor.

Nu este intenţia mea să prezint în cartea de faţă conceptele de bază ale psihologiei analitice. Dar cartea aruncă nişte lumină asupra unei anumite linii de dezvoltare care este caracteristică mai cu seamă pentru şcoala psihanalitică din Zurich.

Meritul de a fi descoperit noua metodă analitică a psihologiei generale îi revine, după cum se ştie, profesorului Freud din Viena. Concepţiile sale iniţiale au trebuit să afle multe modificări importante, o parte a lor datorându-se muncii care se prestează la Zurich, cu toate că Freud nu împărtăşeşte punctul de vedere al acestei şcoli.

Nu pot explica aici diferenţele fundamentale dintre cele două şcoli, ci aş dori să spun numai următoarele: şcoala vieneză adoptă un punct de vedere exclusiv sexualist, în timp ce şcoala din Zurich reprezintă o concepţie simbolistică. Şcoala din Viena interpretează semiotic simbolul psihologic, ca semn al anumitor procese psihosexuale primitive. Metoda ei este una analitică şi cauzală. Şcoala din Zurich recunoaşte posibilitatea ştiinţifică a unei atare concepţii, dar îi contestă valabilitatea exclusivă, căci ea interpretează simbolul psihologic nu numai semiotic, ci şi simbolist, adică atribuie simbolului o valoare pozitivă.

Valoarea simbolului nu depinde numai de cauze istorice; caracteristica sa fundamentală constă în faptul că are o importanţă pentru prezentul actual şi pentru viitor în aspectele lor psihologice. Pentru şcoala din Zurich, simbolul nu este numai un semn a ceva refulat sau reprimat, ci deopotrivă o încercare de a înţelege şi indica evoluţia psihică ulterioară a omului individual. Adăugăm deci valorii retrospective a simbolului o importanţă prospectivă.

Metoda şcolii din Zurich nu este, prin urmare, doar una analitică şi cauzală, ci una combinatoare şi prospectivă, cunoscând faptul că spiritul omenesc este caracterizat atât prin fines (scopuri), cât şi prin causae. Acest lucru trebuie subliniat în mod special, pentru că există două tipuri de psihologie: una urmează principiul hedonismului, cealaltă principiul puterii. Replica filosofică la cel dintâi tip este materialismul ştiinţific, iar la cel din urmă filosofia lui Nietzsche. Principiul teoriei freudiene este hedonism, în timp ce teoria lui Adler (unul dintre primii discipoli ai lui Freud) se bazează pe principiul puterii.

Şcoala din Zurich, care recunoaşte existenţa acestor două direcţii (care au fost remarcate şi de răposatul profesor William James), consideră concepţiile lui Freud şi Adler drept unilaterale şi drept valabile numai în cadrul graniţelor tipului corespunzător lor. Ambele principii sunt prezente în orice om, chiar dacă nu în egală măsură.

În mod evident, fiecare simbol psihologic are deci două aspecte şi ar trebui interpretat în concordanţă cu ambele principii. Freud şi Adler interpretează analitic şi cauzal şi recurg la elementul infantil şi primitiv. Astfel, la Freud „scopul” este realizarea dorinţei, în timp ce Adler înţelege prin el aproprierea puterii. În munca lor analitică practică, amândoi se situează pe un punct de vedere care luminează numai scopuri infantile şi pronunţat egoiste.

Şcoala din Zurich este convinsă că în interiorul graniţelor unei boli psihice constituţia spirituală este aşa cum o descriu Freud şi Adler. Individul este într-adevăr din cauza unei astfel de atitudini spirituale imposibile şi infantile într-o stare de disociere interioară şi, prin urmare, nevrotic. Şcoala din Zurich reduce de aceea, fiind până aici în concordanţă cu Freud şi Adler, simbolul psihologic (produsele fantasmatice ale pacientului) tot la hedonismul infantil care îi stă la bază sau la aspiraţia infantilă spre putere. Freud şi Adler se mulţumesc cu rezultatul simplei reduceri, care se află în acord cu biologismul şi naturalismul lor ştiinţific.

Check Also

Marin Tarangul – date biobibligrafice

Născut în 1938 la Bucureşti, veritabil colecţionar de titluri de doctorat obţinute în România şi …

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava, este un volum a cărui primă ediţie …

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir, este un volum a cărui primă ediţie …

Ipoteşti. Casa memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Ipoteşti. Casa Memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu, este un volum a cărui primă ediţie …

George Călinescu despre Casa memorială „Mihai Eminescu” din Ipoteşti

„Locuinţa părin­tească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară, dar încăpătoare şi …

Munţii White

Munţii White (White Mountains) sunt un segment al Munţilor Apalaşi. Se întind pe 140 km …

Vitalie Cliuc

Vitalie Cliuc (19 iunie 1925, Chişinău, Basarabia) – poet. Fiul lui Vasile Cliuc şi al …

Alexandru Claudian – biografie

Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, judeţul Constanţa – 16 octombrie 1962, Bucureşti) – poet …

Eugen Cizek – biografie

Eugen Cizek (prenumele la naştere: Eugen Antoniu) (24 februarie 1932, Bucureşti) – istoric literar. Fiul …

Andrei Ciurunga – biografie

Andrei Ciurunga (pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun) (28 octombrie 1920, Cahul, Basarabia – 6 …