Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Dicţionar Eminescu - nume proprii, de Horia Zava, este un volum a cărui primă ediţie a fost publicată în 2000 la Chişinău; cuvânt înainte de Mihai Cimpoi. Volumul este alcătuit din 459 de articole, nume mitologice, personalităţi istorice şi toponime româneşti şi străine.

Ca să ne izbăvim de cele două păcate faţă de Mihai Eminescu, de care vorbea Constantin Noica (primul e că nu-l cunoaştem noi, românii, cel de-al doilea e că nu-l facem cunoscut lumii aşa cum s-ar cuveni), ar trebui să ştim câteva din dimensiunile nevăzute ale personalităţii.

Prezentul dicţionar (care nu se extinde, din păcate, asupra întregii opere eminesciene) are menirea de a cunoaşte mai bine onomastica şi toponimia folosite de EL, ce relevă un Eminescu nu doar romantic, ci şi uni­versal, enciclopedic, „monstruos” erudit care şi-a ales numele de locuri, personaje reale sau mitice spre a susţine puterea lui demiurgică de recreare a Universu­lui. De fapt, sunt nume pentru universul lui, care este, înainte de toate, eminescian.

Despre existenţa unui Univers eminescian au scris şi vor scrie numeroşi exegeţi ai operei marelui poet. Vorbind de Universul lui Emi­nescu, e inutil să credem că acesta este alcătuit doar din imagini, idei şi sentimente, împodobite cu rime şi metafore. Romantic din fire, filozof în gândire, înzestrat cu o memorie enciclopedică, „trăind în universul său”, vorba lui George Călinescu (Opere 11. Viaţa lui Mihai Eminescu, Bucureşti, 1969), genialul poet a populat lumea sa cu zeci şi sute de nume, reale sau imaginare. Fireşte, făcând dintr-un zeu sau un rege, sau dintr-o „trandafirie şi sălbatică Clotildă”, eroi ai versurilor sale, invocându-i pe Homer sau William Shakespeare, spunând despre Alexandru Donici că aces­ta este un „cuib de-nţelepciune”, nu descoperim întotdeauna cu uşurinţă mesajul încifrat în aceste nume.

Opera poetică, atât de variată şi de bogată în expresii artistice, este susţinută de o impresionantă onomastică, care vine să dezvăluie semnificaţii şi valori simbolice nebănuite. Eminescu face uz, în egală măsură, de nume mitologice, aparţinând mitologiilor biblice, greco-romane, orientale, nordice şi autohtone, la care adaugă elemente de mito­logie proprie, de nume reale, istorice şi contemporane, de nume livreşti şi, în cele din urmă, lista poate fi întregită cu creaţii eminesciene.

Un exem­plu edificativ poate servi poemul Memento mori, care întruneşte trei din­tre categoriile expuse mai sus: nume mitologice: David, Dumnezeu (mitologia biblică); Eros, Orfeu, Prometeu, Satyr, Zeus (mitologia greacă); Joe (Iupiter), Saturn, Vulcan (mitologia romană); Freea (Freya), Odin, Valhala (Walhala) (mitologia nordică); Iehova, Ofir (Ophir) (mitologia orientală); Zamolx(e) (mitologia dacică); Dochia, personaj din basmele populare româneşti, trecut de Eminescu în categoria zeităţilor dacice (mitologia eminesciană); nume reale, atât antroponime, cât şi toponime, majoritatea lor având o rezonanţă istorică: Decebal, Neron (Nero), Robespierre, Sardanapal, Solomon, Traian (personalităţi istorice); Dacia, Egipet (Egipt), Grecia, Italia, Iudeea, Libanon sau Livan (Liban), Palestina (nume de ţări sau regiuni istorice); Babilon, Ierusalim, Memfis (Memphis), Ninive, Roma, Sarmisegetusa, Theba (Teba), Troia (aşezări urbane); Arabia, Asia, Sahara (zone geografice); Alpi, Carpaţi, Sion (oronime); Marea Neagră (întindere de apă), Chirdon, Danubiu, denumi­rea veche, şi Dunărea, denumirea contemporană, Iordan, Nil, Tibru (hid­ronime); Bastilia (monument istoric); creaţii eminesciene: Nord şi Univ­ers.

Dacă în Memento mori termenii livreşti lipsesc, îi găsim cu prisosinţă în postuma Antropomorfism: Barmeg şi Harun [al-Raşid] sunt personaje din 1001 de nopţi, Donjuan este eroul principal al mai multor opere literare şi muzicale din trecut, Minunescu este însuşi Eminescu în revista teatrală a lui Mihail Zamfirescu (1838/1840 - 1878) Muza de la Borta Rece, Werther este eroul lucrării de analiză sentimentală a lui Goethe, iar Iliada, deşi aici cu sens de aventură, peripeţie, este titlul celebrei epopei a lui Homer.

Şi, pentru a nu ne opri aici, mai amintim că în Epigonii Eminescu inserează numele a 18 literaţi români şi unul străin, pentru comparaţie, mulţi dintre ei fiind trăitori în acelaşi veac cu poetul. Dacă cititorul nos­tru va afla, bunăoară, din care motive Dimitrie Cantemir este pomenit doar pen­tru faptul că ar fi croit „la planuri din cuţite şi pahară” sau de ce „l-ale ţării flamuri negre Cârlova oştirea cheamă”, putem considera că într-o anumită măsură lucrarea de faţă şi-a atins scopul.

Dicţionarul ne familiarizează doar cu o mică parte din onomastica prezentă în opera eminesciană. Numele proprii au fost selectate din poeziile „de largă circulaţie”, majoritatea lor fiind prezente în mai toate ediţiile de masă, destinate unui public larg de cititori. Unele nume, re­date de Eminescu cu ortografia vremii sau luate direct din originalul străin, au trimiteri la articolul de bază, construit în jurul unui nume pro­priu transcris conform adaptării tradiţionale, respectându-se cerinţele regulilor ortografice actuale, de exemplu: Achil(e) = Ahile; Omer = Homer etc. Au trimiteri şi supranumele date unor personalităţi ale vremii: Tit = Maiorescu, Titu; Pogoros = Pogor, Vasile; Vau = Vasile Alexandrescu Urechia etc.

Prezentul dicţionar a fost alcătuit după M. Eminescu. Poezii, ediţie critică de Dumitru Murăraşu, vol. I-III, Bucureşti, 1982.

Check Also

Marin Tarangul – date biobibligrafice

Născut în 1938 la Bucureşti, veritabil colecţionar de titluri de doctorat obţinute în România şi …

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir, este un volum a cărui primă ediţie …

Ipoteşti. Casa memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Ipoteşti. Casa Memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu, este un volum a cărui primă ediţie …

George Călinescu despre Casa memorială „Mihai Eminescu” din Ipoteşti

„Locuinţa părin­tească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară, dar încăpătoare şi …

Munţii White

Munţii White (White Mountains) sunt un segment al Munţilor Apalaşi. Se întind pe 140 km …

Vitalie Cliuc

Vitalie Cliuc (19 iunie 1925, Chişinău, Basarabia) – poet. Fiul lui Vasile Cliuc şi al …

Alexandru Claudian – biografie

Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, judeţul Constanţa – 16 octombrie 1962, Bucureşti) – poet …

Eugen Cizek – biografie

Eugen Cizek (prenumele la naştere: Eugen Antoniu) (24 februarie 1932, Bucureşti) – istoric literar. Fiul …

Andrei Ciurunga – biografie

Andrei Ciurunga (pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun) (28 octombrie 1920, Cahul, Basarabia – 6 …

Dumitru Ciurezu – biografie

Dumitru Ciurezu (7 noiembrie 1897, comuna Pleniţa, judeţul Dolj – 5 ianuarie 1978, Sibiu) – …