Emil Cioran – biografie

Emil Cioran (8 aprilie 1911, comuna Răşinari, judeţul Sibiu - 29 iunie 1995, Paris) - filosof şi eseist. Fiul lui Emilian Cioran, preot, consilier mitropolitan, şi al Elvirei (născută Comaniciu). Şcoala primară în satul natal; Liceul „Gheorghe Lazăr” (1921-1928); studii de filosofie la Universitatea din Bucureşti (1928-1931).

În 1931 începe colaborarea la „Gândirea”, „Cuvântul”, „Calendarul”, „Pagini literare”, „Discobolul”, „Azi” etc. Profesor de filosofie la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov (1936-1937). În 1938 primeşte o bursă din partea statului francez şi se stabileşte apoi la Paris, unde continuă să publice în limba franceză.

Debut editorial cu eseul filosofic Pe culmile disperării (1934; Premiul Scriitorilor Tineri al Fundaţiilor Regale). A publicat ulterior volumele Cartea amăgirilor (1936), Schimbarea la faţă a României (1936) şi Lacrimi şi sfinţi (1937), impunând un stil eseistic caracterizat prin discursul fragmentar, abrupt, prin concentrarea meditaţiei până la forma aforistică, înrudită cu procedeul lui Lucian Blaga din Discobolul şi Elanul insulei.

Integrându-se în cultura franceză, Cioran a publicat mai multe volume de eseuri şi comentarii paraliterare, despre idei şi probleme existenţiale: Precis de decomposition (1949), Syllogismes de l’amertume (1952), La tentation d’exister (1956), Histoire et Utopie (1960), La Chute dans le Temps (1964), Le mauvais demiurge (1969), De l’inconvenient d’etre ne (1972), L’Avenir du Passe. Utopie et Litterature (1973), Ecartelement (1981), Exercices d’admiration (1986) şi Aveux et Anathemes (1987).

Cioran evoluează în toate aceste ipostaze către o poziţie filosofică stoică, preocupată de problema suferinţei şi a răului. Interesul strict literar al meditaţiei sale vizează dezbaterea istorică a conceptului de utopie literară (edenul, epoca de aur, insulele fericite, Atlantida etc., comentariile sale în jurul romanului, ale jurnalului intim, multe înrudite cu atitudinea camilpetresciană.

Cioran este, în acelaşi timp, un excepţional interpret al unora din capodoperele artelor plastice şi muzicii universale. Considerat ca un continuator al eseisticii lui Paul Valery (de unde şi reacţia sa polemică în micul eseu Valery face a ses idoles, 1970), Cioran este unanim apreciat pentru virtuţile majore ale stilului clasic al discursului său.

Opera literară

Pe culmile disperării, Bucureşti, 1934 (alte ediţii: 1998, 2000);

Cartea amăgirilor, Bucureşti, 1936;

Schimbarea la faţă a României, Bucureşti, 1936;

Lacrimi şi sfinţi, Bucureşti, 1937 (alte ediţii: 1998, 2001);

Eseuri, antologie, traducere şi cuvânt înainte de Modest Morariu, Bucureşti, 1988;

Revelaţiile durerii, ediţie îngrijită de Mariana Vartic şi Aurel Sasu, Cluj Napoca, 1990;

Antropologia filozofică, ediţie şi prefaţă de Constantin Barbu, Craiova, 1991;

Tratat de descompunere, traducere de Irina Mavrodin, Bucureşti, 1992 (alte ediţii: 1996, 2002);

Ispita de a exista, în româneşte de Emilian Marcu, Bucureşti, 1992; ediţia II, 1997, 2002);

Istorie şi utopie, traducere de Emilian Marcu, Bucureşti, 1992 (ediţia II, 1997; altă ediţie, 2002);

Exerciţii de admiraţie, traducere de Emilian Marcu, Bucureşti, 1993 (ediţia II, 1997, 2003);

Amurgul gândurilor, Bucureşti, 1994 (alte ediţii: 1996, 1998, 2001);

Conştiinţa ca fatalitate, Bucureşti, 1994;

Mărturisiri şi anateme, Bucureşti, 1994 (altă ediţie, 2003);

Căderea în timp, traducere de Irina Mavrodin, Bucureşti, 1994 (ediţia II, 1998; ediţia III, 2003);

Despre neajunsul de a te fi născut, traducere de Florin Sicoie, Bucureşti, 1995 (alte ediţii: 1998, 2003);

12 scrisori de pe culmile disperării însoţite de 12 scrisori de bătrâneţe şi alte texte, Cluj Napoca, 1995;

Demiurgul cel rău, traducere de Emilian Marcu, Bucureşti, 1995 (ediţia II, 2003);

Scrisori către cei de-acasă, ediţie îngrijită, note şi indici de Dan C. Mihăilescu, traducere de Tania Radu, Bucureşti, 1995;

Sfârtecare, traducere de Veronica Russo, Bucureşti, 1995 (ediţia II, 1998; III, 2003);

Cartea amăgirilor, Bucureşti, 1996 (ediţia III, 2000);

Cioran şi muzica, ediţie îngrijită de Vlad Zografi, Bucureşti, 1996;

Ţara mea. Fragmente din corespondenţă şi convorbiri, traducere de Gabriel Liiceanu, Bucureşti, 1996;

Silogismele amărăciunii, traducere de Nicolae Bârna, Bucureşti, 1996 (altă ediţie, 2002);

Îndreptar pătimaş, Bucureşti, 1997 (altă ediţie, 2001);

Antologia portretului. De la Saint-Simon la Tocqueville, traducere şi note de Petru Creţia, Bucureşti, 1997 (altă ediţie, 2003);

Despre Dumnezeu, ediţie îngrijită de Vlad Zografi, Bucureşti, 1997;

Caiete (1957-1972), I-III, traducere de Emilian Marcu şi Veronica Russo, Bucureşti, 1999;

Scrisori din tinereţe, ediţie îngrijită de Alexandru Condeescu, Bucureşti, 1999;

Caietul de la Talamanca. Ibiza 31 iulie - 25 august 1966, text ales şi prezentat de Verena von der Heyden-Rynsch, traducere din franceză de Emilian Marcu, Bucureşti, 2000;

Carnet pour stenographie. Carnet pentru stenografie, transcriere şi traducere de Traiana Necşa, traducere în limba franceză, introducere şi note de Eugene von Herbeck, Sibiu, Leuven, 2000;

Dacă m-aş fi aruncat în Sena. Convorbiri, Bucureşti, 2000;

Evreii - un popor de solitari, traducere de Irina Mavrodin, Bucureşti, 2001.

Check Also

Marin Tarangul – date biobibligrafice

Născut în 1938 la Bucureşti, veritabil colecţionar de titluri de doctorat obţinute în România şi …

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava, este un volum a cărui primă ediţie …

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir, este un volum a cărui primă ediţie …

Ipoteşti. Casa memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Ipoteşti. Casa Memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu, este un volum a cărui primă ediţie …

George Călinescu despre Casa memorială „Mihai Eminescu” din Ipoteşti

„Locuinţa părin­tească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară, dar încăpătoare şi …

Munţii White

Munţii White (White Mountains) sunt un segment al Munţilor Apalaşi. Se întind pe 140 km …

Vitalie Cliuc

Vitalie Cliuc (19 iunie 1925, Chişinău, Basarabia) – poet. Fiul lui Vasile Cliuc şi al …

Alexandru Claudian – biografie

Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, judeţul Constanţa – 16 octombrie 1962, Bucureşti) – poet …

Eugen Cizek – biografie

Eugen Cizek (prenumele la naştere: Eugen Antoniu) (24 februarie 1932, Bucureşti) – istoric literar. Fiul …

Andrei Ciurunga – biografie

Andrei Ciurunga (pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun) (28 octombrie 1920, Cahul, Basarabia – 6 …