Gheorghe Azap

Gheorghe Azap (26 iulie 1939, Ticvaniu Mic, judeţul Caraş Severin) este un poet. Este fiul Elenei (născută Cătană) şi al lui Gheorghe Azap, tâmplar. Face studii gimnaziale la Ticvaniu Mic şi liceale la Oraviţa, Anina şi Timişoara. Este redactor la revista „Răzoare" (Gravita, 1996). Colaborează la „Caraş Severinul literar şi artistic" (Reşiţa), „Flamura", „Timpul", „Luceafărul", „Orizont", „Drapelul roşu" (toate de la Timişoara), „România literară", „Steaua", „Transilvania", „Tribuna".

 

După debutul din „Scrisul bănăţean" (1958), a urmat o lungă aşteptare până la apariţia volumului colectiv Uneori zborul (1974). Prima carte, placheta de versuri Maria,îi apare în 1975. Încă de la început, atât universul tematic (iubirea şi singurătatea), cât şi limbajul ca atare sunt deplin constituite. Volumele ce au urmat, Bocceluţa cu plăpânde (1977), Roxana, Roxana, Roxana (1978; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara), Eţetera (1979), Cântece ştrengăreşti (1981) etc., favorabil întâmpinate de critică, reiau, într-o perpetuă şi nu lipsită de riscuri autorecuperare, aceleaşi motive în formule poetice cvasiidentice: suferinţa erotică, disimulată şi inten­sificată prin persiflare, într-o haină ostentativ (şi aparent) facilă.

 

Maniera stilistică, dominată de ludic, angrenează permanent jocuri de cuvinte, de sensuri şi de intertexte. Azapostentează meşteşugul poetic prin acrobaţii de versificare; poemele abundă în invenţii verbale, expresii argotice, chiar golăneşti, jonglând totodată cu miturile şi eroii sublimi ai literaturii. Grimasa ironică e îmblânzită de melancolie. Ver­surile de album, romanţa, cronica rimată, grandilocvenţa ori accentele pastorale sunt mimate ingenios.

 

Poza bufă de Francois Villon - epicureu, livresc şi boem, actualizat prin minulescianism şi modernism, reuşeşte să comunice plăcerea de a nu mai putea trăi decât făcând literatură, iar versurile celebrează indisociabil iubirea de viaţă şi iubirea de literatură: „La Iasnaia Poliana-i un spaţiu osebit / Pios ca o miroznă de-a lungul unui ev / Şi ierni împovărate de nopţi de antracit / Acolo zburdă Kitty în inima lui Lev".

 

Azapdă expresie literară unui proces banal ca un clişeu, pentru că-l încearcă oricine, şi magic, pentru că reuşeşte puţinora, ca alchimia, comutarea vieţii sufleteşti în poem: „Iubitele, prădate, se-nturnă înapoi. / Şi remuşcarea oare cu ce să le-o ogoi? [...] Sfielnic se înturnă iubitele şi eu / Nu mai posed misterul de fluier şi de zeu // Zadarnic câte un spectru suspină lângă geam / Căci ospitalitate nicicâtă nu mai am. [...] Vai! cătră ce tărâmuri de stupi să le îndemn / Acuma, când sunt ţeapăn ca un fetiş de lemn!?"

 

Opera

 

Maria,Timişoara, 1975;

Bocceluţa cu plăpânde, Bucureşti, 1977;

Roxana, Roxana, Roxana, Bucureşti, 1978;

Eţetera, Timişoara, 1979;

Cântece ştrengăreşti, Bucureşti, 1981;

Cuibuşorul nostru de nicicând, Timişoara, 1982;

Ultimul exemplar, Bucureşti, 1987;

Tereremul ocarinei, Timişoara, 1995;

Vreo carte, Timişoara, 1995;

Poeme de cinci stele, Cluj Napoca, 2002.


Scriitori români

Check Also

Marin Tarangul – date biobibligrafice

Născut în 1938 la Bucureşti, veritabil colecţionar de titluri de doctorat obţinute în România şi …

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava, este un volum a cărui primă ediţie …

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir, este un volum a cărui primă ediţie …

Ipoteşti. Casa memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Ipoteşti. Casa Memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu, este un volum a cărui primă ediţie …

George Călinescu despre Casa memorială „Mihai Eminescu” din Ipoteşti

„Locuinţa părin­tească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară, dar încăpătoare şi …

Munţii White

Munţii White (White Mountains) sunt un segment al Munţilor Apalaşi. Se întind pe 140 km …

Vitalie Cliuc

Vitalie Cliuc (19 iunie 1925, Chişinău, Basarabia) – poet. Fiul lui Vasile Cliuc şi al …

Alexandru Claudian – biografie

Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, judeţul Constanţa – 16 octombrie 1962, Bucureşti) – poet …

Eugen Cizek – biografie

Eugen Cizek (prenumele la naştere: Eugen Antoniu) (24 februarie 1932, Bucureşti) – istoric literar. Fiul …

Andrei Ciurunga – biografie

Andrei Ciurunga (pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun) (28 octombrie 1920, Cahul, Basarabia – 6 …