Indianismul lui Eminescu, de Mircea Itu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Indianismul lui Eminescu, de Mircea Itu, este un volum a cărui primă ediţie a fost publicată în 1995 la Braşov.

Volumul este alcătuit din următoarele eseuri: Motivaţia temei (Dragostea lui Eminescu pentru India, Mărturii biografice), Scrisoarea I (Cosmogonia cu rădăcini vedice), Rugăciunea unui dac (Sincretism de idei religioase), Memento mori (Prezenţa intuită a Indiei în panorama eminesciană a civilizaţiilor), Epigonii (Valoarea unui text ridicată de o idee filosofică buddhistă), Luceafărul (Imagini indiene în drumul de la variante la forma finală), Glossa (Detaşarea - un model de conduită umană), Odă (în metru antic) (De la suferinţă la realizarea de sine), Eu nu cred nici în Iehova (Dezamăgire sau detaşare?), Împărat şi proletar (Revolta buddhistă împotriva castelor), Mortua est! (Profunzimi buddhiste în frageda tinereţe a liricii eminesciene), Mai am un singur dor (Împăcarea cu sine, moksa, nirvana), Povestea magului călător în stele (A cugeta la Dumnezeu), Din Berlin la Potsdam (Ofranda lui Brahma), Ta twam asi (Motivaţia, sensul şi ortografia unui titlu indian), Kamadeva (Ultima antumă: întâmplare sau nu?), India - tărâm de basm, Mala - obicei specific indian, Râul sfânt, Samsara, Nirvana, Sărmanul Dionis [Tat twam asi (Acela tu eşti)], Archaeus („Memoria identităţii”), Avatarii faraonului Tla (Metempsihoză romantică), Poveste indică (Eliminarea tăgadei în legătura puternică dintre Eminescu şi India) şi India în manuscrisele eminesciene.

Aflat la studii în India, Mircea Itu a descoperit că nu doar Mihai Eminescu a îndrăgit India, aşa cum vom încerca să evidenţiem noi, ci şi India a început să-l îndrăgească pe Eminescu. Putem vorbi, prin urmare, de un subiect bivalent, întrucât la confluenţa acestor două alternative se află iubirea. Numai dragostea poate însufleţi călătoria spre şi dinspre India. Păşind pe acest drum, poetul s-a regăsit pe sine, iar pe cerul patriei lui Tagore a strălucit Luceafărul. Vedem India mult mai aproape decât ni se spune, iar pe scriitorul nostru îl găsim şi acolo. De fapt, India şi Eminescu sunt în noi înşine şi deopotrivă pretutindeni.

Noi, însă, vom coborî în drumul cunoaşterii de la înălţimile spirituale până la câmpiile înţelegerii, pentru ca, în cele din urmă, să ajungem la reîntoarcerea mântuitoare. Vă propunem să urmărim imagini indiene în opera lui Mihai Eminescu, fără să uităm că va trebui, cu altă ocazie fericită, să se caute şi semnele umbrei poetului în India şi nu numai. Mihai Eminescu este un spirit al culturii universale, unul dintre gânditorii de seamă ai lumii şi aceasta nu pentru că reprezintă fără îndoială cel mai strălucit ambasador al nostru, ci mai degrabă pentru valoarea de excepţie a gândirii şi operei sale.

Exegeza eminesciană este temeinică în cea mai mare parte, complexă, abordează subiecte variate, din diferite perspective. Există însă impresia că unii autori şi-au apropiat în mod forţat teme care au o legătură în realitate incertă cu creaţia lui Eminescu. Dar situaţia nu poate împiedica, fireşte, concluzia că influenţa indiană asupra operei scriitorului nostru trebuie considerată o achiziţie sigură odată ce sunt dovezi evidente, biografice, în acest sens. Ne vom referi la ele pe parcurs şi cu deosebire într-un capitol separat. Pe de altă parte, dorinţa noastră nu este de a-l atrage pe poet către un ţinut nu întru-totul familiar lui şi a-l sechestra aici. Ţinem să specificăm din capul locului că Eminescu nu a fost un indianist de formaţie, ci mai curând un simpatizant sau mai bine-zis un îndrăgostit de cunoaştere, fie că ea s-ar numi fascinaţia orientală sau altfel. Prin indianismul lui Mihai Eminescu înţelegem filiaţiile dintre opera sa şi cultura indiană.

Asemănările dintre creaţia eminesciană şi modurile de gândire indiene constituie un subiect foarte amplu, pe care nu ne putem propune să-l epuizăm într-o carte. Intenţia este de a ilustra posibilele apropieri - atât sufleteşti, cât şi exprimate artistic în texte - între Mihai Eminescu şi India. Scopul este de a orienta atenţia şi spre zone mai puţin cunoscute şi, din păcate, de către unii chiar ignorate, iar nu de a absolutiza această latură în cercetarea operei poetului. Imboldul nu este setea aprigă de noutate ori vreo obsesie egoistă de afirmare cu orice preţ, cum o învinuire josnică ar putea susţine, ci pasiunea, dragostea ce o port pentru opera lui Eminescu şi deopotrivă pentru India, unul dintre cele mai înstelate tărâmuri spirituale di n lume. Poate în unele contexte ar părea exagerată apropierea de lumea indiană, dar vrem să se ştie că voinţa noastră a fost nu să impunem o perspectivă absolutistă, cât să înfăţişăm posibile, chiar dacă nu certe, legături.

Subiectul ales nu este în exclusivitate nou. Aş dori aici să numesc pe ilustrul precursor în această temă, distinsa mea profesoară Amita Bhose, cu apreciata ei carte de referinţă Eminescu şi India, prefaţată de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, şi publicată în colecţia Eminesciana la Editura Junimea din Iaşi, 1978. Dedicându-se, cu toată viaţa, iubirii pentru Eminescu, ea ne-a oferit totodată pilda consacrării poetului nostru naţional în spaţiul indic. Dacă veţi considera că am reuşit în tentativa de a lumina noi aspecte în legătură cu apropiere, dintre Eminescu şi India, înseamnă că efortul respectatului înaintaş nu a fost în zadar.

Check Also

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava, este un volum a cărui primă ediţie …

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir, este un volum a cărui primă ediţie …

Ipoteşti. Casa memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Ipoteşti. Casa Memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu, este un volum a cărui primă ediţie …

George Călinescu despre Casa memorială „Mihai Eminescu” din Ipoteşti

„Locuinţa părin­tească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară, dar încăpătoare şi …

Munţii White

Munţii White (White Mountains) sunt un segment al Munţilor Apalaşi. Se întind pe 140 km …

Vitalie Cliuc

Vitalie Cliuc (19 iunie 1925, Chişinău, Basarabia) – poet. Fiul lui Vasile Cliuc şi al …

Alexandru Claudian – biografie

Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, judeţul Constanţa – 16 octombrie 1962, Bucureşti) – poet …

Eugen Cizek – biografie

Eugen Cizek (prenumele la naştere: Eugen Antoniu) (24 februarie 1932, Bucureşti) – istoric literar. Fiul …

Andrei Ciurunga – biografie

Andrei Ciurunga (pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun) (28 octombrie 1920, Cahul, Basarabia – 6 …

Dumitru Ciurezu – biografie

Dumitru Ciurezu (7 noiembrie 1897, comuna Pleniţa, judeţul Dolj – 5 ianuarie 1978, Sibiu) – …