Ion Chinezu – biografie

Ion Chinezu (15 august 1894, comuna Sântana de Mureş, judeţul Mureş - 10 decembrie 1966, Bucureşti) - traducător şi critic literar. Fiul lui Ion Chinezu şi al Anei (născută Hosu), ţărani.

Şcoala în satul natal; Liceul Catolic din Târgu Mureş; Facultatea de Teologie din Blaj şi Facultatea de Litere a Universităţii din Budapesta şi din Bucureşti. Licenţa la Bucureşti, în 1920, în filologie română şi romanică. Profesor de limba română la Liceul „Alexandru Papiu-Ilarian” din Târgu Mureş (1920-1925) şi la Liceul „George Bariţiu” din Cluj (1925-1940).

Colaborator la câteva din lucrările Muzeului Limbii Române din Cluj (Dicţionarul limbii române, Atlasul lingvistic al României, bibliografiile Dacoromaniei). Doctor în litere la Universitatea din Cluj, cu teza Aspecte din literatura maghiară ardeleană. 1919-1929 (1930). Bursier la Sorbona (1930-1932).

A editat, împreună cu Victor Papilian, revista „Darul vremii” (1930) şi a condus cea mai prestigioasă revistă transilvăneană interbelică, „Gând românesc” (1935-1940), iniţiind totodată şi ciclul de conferinţe „Energii ardelene”.

Asistent onorific la Catedra de istoria culturii româneşti a Universităţii din Cluj, creată în 1931 pentru Octavian Goga. După 1940, mutat la Bucureşti, lucrează în diplomaţie, la Ambasada română din Budapesta. În ultimele luni ale anului 1944, e deportat de nazişti în Germania. Revine în ţară în 1945, dedicându-se mai ales activităţii de traducător.

Între 1949 şi 1964 a tradus un număr impresionant de volume de nuvele, romane şi piese de teatru din literatura maghiară clasică şi contemporană, pe care le-a semnat cu pseudonimele P. Mureşanu, Andrei Aldea şi Alexandru Aldea. A colaborat la „Mureşul”, „Dacoromania”, „Erdely Helikon”, „Societatea de mâine”, „Boabe de grâu”, „Revista Fundaţiilor Regale” etc.

A luptat pentru impunerea în conştiinţa literară a scrisului lui Pavel Dan şi a scriitorilor transilvăneni mai tineri din perioada interbelică, fiind un avizat interpret de literatură românească şi străină. A excelat în domeniul raporturilor literare româno-maghiare.

Opera literară

Aspecte din literatura maghiară ardeleană. 1919-1929, Cluj, 1930;

Poezii patriotice, antologie, în colaborare cu Ion Breazu, Cluj, 1958;

Pagini de critică, Bucureşti, 1969.

Traduceri

• Mikszath Kalman, Două alegeri în Ungaria, Bucureşti, 1951;

• Ana Seghers, Morţii rămân tineri, Bucureşti, 1952;

• Moricz Zsigmond, Haiducul îşi joacă murgul, Bucureşti, 1952 (ediţia II, 1962);

• Feher Clara, Insula cutremurelor, Bucureşti, 1952;

Veres Peter, Încercarea, Bucureşti, 1953;

Suto Andras, Pornesc oamenii, Bucureşti, 1953; A şaptea bucurie, în colaborare, Bucureşti, 1954;

Horvath Istvan, Brazdă peste haturi, Bucureşti, 1954;

Jokai Mor, Crăişorii, Bucureşti, 1955;

• Veres Peter, Nevasta rea, Bucureşti, 1955;

Asztalos Istvan, Joska, Bucureşti, 1957;

Kovacs Gyorgy, Buchetul, Bucureşti, 1957;

Ferencz Laszlo, Umbra, Bucureşti, 1957;

• Korda Istvan, Drumul cel mare, Bucureşti, 1958;

Szemler Ferenc, Muntele cu trei cocoaşe, Bucureşti; 1959;

• Kovacs Gyorgy, Fata din Ojdula, Bucureşti, 1960;

• Suto Andras, Aripă de rândunică, Bucureşti, 1960;

• Miko Ervin, Asalt în ţara stufului, Bucureşti, 1961;

• Mikszath Kalman, Căsătorie ciudată, Bucureşti, 1961;

• Szemler Ferenc, Solstiţiul, Bucureşti, 1961;

• Moricz Zsigmond, Rubedeniile. Un om fericit, Bucureşti, 1962 (ediţia II, 1964);

• Szasz Janos, Primii şi ultimii, Bucureşti, 1963;

Theodor Mann, Casa Buddenbrock, Bucureşti, 1972 (alte ediţii, I-II, 1993, 1997);

• Suto Andras, Cei dintâi şi cei din urmă, I-III, Bucureşti, 1973.

Check Also

Marin Tarangul – date biobibligrafice

Născut în 1938 la Bucureşti, veritabil colecţionar de titluri de doctorat obţinute în România şi …

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava, este un volum a cărui primă ediţie …

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir, este un volum a cărui primă ediţie …

Ipoteşti. Casa memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Ipoteşti. Casa Memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu, este un volum a cărui primă ediţie …

George Călinescu despre Casa memorială „Mihai Eminescu” din Ipoteşti

„Locuinţa părin­tească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară, dar încăpătoare şi …

Munţii White

Munţii White (White Mountains) sunt un segment al Munţilor Apalaşi. Se întind pe 140 km …

Vitalie Cliuc

Vitalie Cliuc (19 iunie 1925, Chişinău, Basarabia) – poet. Fiul lui Vasile Cliuc şi al …

Alexandru Claudian – biografie

Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, judeţul Constanţa – 16 octombrie 1962, Bucureşti) – poet …

Eugen Cizek – biografie

Eugen Cizek (prenumele la naştere: Eugen Antoniu) (24 februarie 1932, Bucureşti) – istoric literar. Fiul …

Andrei Ciurunga – biografie

Andrei Ciurunga (pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun) (28 octombrie 1920, Cahul, Basarabia – 6 …