Şerban Cioculescu – biografie

Şerban Cioculescu (7 septembrie 1902, Bucureşti - 25 iunie 1988, Bucureşti) - memorialist, critic şi istoric literar. Fiul lui Nicolae Cioculescu, inginer naval, şi al Constanţei (născută Milloteanu). Frate cu Radu Cioculescu. Tatăl lui Barbu Cioculescu. Institutul Schewitz-Thierrin şi Liceul „Traian” din Turnu Severin (1913-1920); Facultatea de Litere şi Filosofie (1920-1923) şi Facultatea de Drept (neterminată) a Universităţii din Bucureşti; filologie romanică la Sorbona şi la Ecole Pratique des Hautes Etudes (1926-1928).

Colaborează la „Săptămâna muncii intelectuale şi artistice”, „Vremea”, „Vitrina literară”, „Sepia”, „România literară” (a lui Liviu Rebreanu), „Revista Fundaţiilor Regale”, „Lumea”, „Viaţa românească”, „Gazeta literară”, „România literară” (rubrica „Breviar”), „Ramuri”, „Argeş”, „Cahiers roumains d’etudes litteraires”, „Manuscriptum” şi „Flacăra”. A editat revistele „Viaţa universitară” şi „Kalende”, alături de Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu şi Tudor Şoimaru.

Profesor secundar la Găeşti (1924-1935) şi Bucureşti (până în 1946); carieră universitară la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (1946-1948) şi la Institutul Pedagogic din Piteşti (1963-1965); profesor şi şef de catedră la Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1965-1974); redactor-şef la „Viaţa românească” (1965-1967); director general al Bibliotecii Academiei Române (1967-1974). Membru al Academiei Române (1974).

Debutează în „Facla literară” (1923), unde N.D. Cocea îi încredinţează cronica literară. Titular al cronicii literare la „Adevărul”, unde avusese iniţial ambiţia să facă gazetărie politică (1928-1937). Debut editorial în 1935, cu Corespondenţa dintre I.L. Caragiale şi Paul Zarifopol, completată, în 1964, cu Documente inedite. Continuă publicarea ediţiei de Opere a lui I.L. Caragiale, începută în 1930 de Paul Zarifopol (IV-VII, 1938-1942). Publicistica literară e tipărită în volumele Aspecte lirice contemporane (1942), Aspecte literare contemporane (1972) şi Itinerar critic (I-V, 1973-1989). În 1945 îşi tipăreşte teza de doctorat, monografia Dimitrie Anghel.

În 1946 editează o excelentă Introducere în poezia lui Tudor Arghezi. Împreună cu Vladimir Streinu şi Tudor Vianu publică volumul I din Istoria literaturii române moderne (1944), căreia îi adaugă, în 1947, Literatura militantă. Diverse volume de referinţă îi consacră lui I.L. Caragiale: Viaţa lui I.L. Caragiale (1940), I.L. Caragiale (1967), Caragialiana (1974). Îngrijeşte împreună cu Alexandru Rosetti şi Liviu Călin, Opere de I.L. Caragiale (I-III, 1959-1965, ediţie critică). Scoate singur un volum de Scrisori şi acte (1963).

În 1971, publică Medalioane franceze, în 1977, volum selectiv Prozatori români, urmat, în 1982, de volumul Poeţi români. Îngrijeşte o ediţie din Peregrinul transilvan de Ion Codru-Drăguşanu (1942). Redactor responsabil al volumului III din tratatul Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici (1973). Prefaţă şi studii introductive la volume de Tudor Şoimaru, Mariana Dumitrescu, Ionel Pop, Lucian Blaga, Aurel Baranga, Ion Biberi etc. Memorialist (Amintiri, 1973).

Adept al judecăţii obiective şi impersonale, al criticii intelectualiste şi estetice, spirit raţionalist dublat de un moralist redutabil, Cioculescu este considerat o autoritate în peisajul criticii şi istoriei literare moderne şi contemporane. Premiul Uniunii Scriitorilor (1972); Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1981).

Opera literară

Viaţa lui I.L. Caragiale, Bucureşti, 1940 (ediţia II, 1971; ediţia III, 1972; ediţie nouă, 1986);

Aspecte lirice contemporane, Bucureşti, 1942;

Istoria literaturii române moderne, I, în colaborare cu Vladimir Streinu şi Tudor Vianu, Bucureşti, 1944 (ediţia II, 1985);

Dimitrie Anghel. Viaţa şi opera, Bucureşti, 1945;

Introducere în poezia lui Tudor Arghezi, Bucureşti, 1946 ediţie revăzută, 1971);

Curs de istoria literaturii române moderne. Literatura militantă, 1947;

Varietăţi critice, Bucureşti, 1966;

I.L. Caragiale, Bucureşti, 1967;

Medalioane franceze, Bucureşti, 1971;

Aspecte literare contemporane, 1932-1947, Bucureşti, 1972;

Itinerar critic, I-V, Bucureşti, 1973-1989;

Amintiri, Bucureşti, 1973 (ediţia II, 1981);

Caragialiana, Bucureşti, 1974 (ediţie nouă, 1987);

Viaţa lui I.L. Caragiale. Caragialiana, Bucureşti, 1977;

Prozatori români. De la Mihail Kogălniceanu la Mihail Sadoveanu, Bucureşti, 1977;

Poeţi români, Bucureşti, 1982;

Introducere în opera lui Dimitrie Anghel, Bucureşti, 1983;

Introduction a la poesie de Tudor Arghezi, Bucureşti, 1983;

Argheziană, Bucureşti, 1985;

Eminesciana, Bucureşti, 1985;

Dialoguri literare, Bucureşti, 1987;

Viaţa lui Caragiale, ediţie îngrijită de Barbu Cioculescu, Bucureşti, 2001;

„Ciocoii vechi şi noi” de Nicolae Filimon, Cluj Napoca, 2001;

Caragialiana, ediţie îngrijită de Barbu Cioculescu, Bucureşti, 2003.

Traduceri

Stendhal, Lucien Leuwen. Roşu şi alb, Bucureşti, 1962.

Check Also

Marin Tarangul – date biobibligrafice

Născut în 1938 la Bucureşti, veritabil colecţionar de titluri de doctorat obţinute în România şi …

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava, este un volum a cărui primă ediţie …

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir, este un volum a cărui primă ediţie …

Ipoteşti. Casa memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Ipoteşti. Casa Memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu, este un volum a cărui primă ediţie …

George Călinescu despre Casa memorială „Mihai Eminescu” din Ipoteşti

„Locuinţa părin­tească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară, dar încăpătoare şi …

Munţii White

Munţii White (White Mountains) sunt un segment al Munţilor Apalaşi. Se întind pe 140 km …

Vitalie Cliuc

Vitalie Cliuc (19 iunie 1925, Chişinău, Basarabia) – poet. Fiul lui Vasile Cliuc şi al …

Alexandru Claudian – biografie

Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, judeţul Constanţa – 16 octombrie 1962, Bucureşti) – poet …

Eugen Cizek – biografie

Eugen Cizek (prenumele la naştere: Eugen Antoniu) (24 februarie 1932, Bucureşti) – istoric literar. Fiul …

Andrei Ciurunga – biografie

Andrei Ciurunga (pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun) (28 octombrie 1920, Cahul, Basarabia – 6 …