Temeiul ni-i frăţia, de Tudor Arghezi (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Temeiul ni-i frăţia, de Tudor Arghezi, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul Cântare omului în 1956 la Bucureşti; ediţia II,  postfaţă de Adrian Anghelescu, Bucureşti, 1972.

Temeiul ni-i frăţia

Frăţia ni-i temeiul,

V-o spunem mai cu seamă cu condeiul,

Că scrisul şi hârtia ţin locul, pe curat,

Şi-al omului de-alt’dată, de-acum numerotat.

Cât ne-am trudit cu glasul, socot că bănuiţi,

Să vă-nălţăm în rândul de oameni fericiţi.

Fiindcă-ncepeţi viaţa din nou cu noi în frunte,

Să ţinem socoteala şi-a trebilor mărunte.

Ce faceţi voi cu-atâta întindere de ţară?

V-ajunge câtă sapa şi plugul câtă ară.

Bucata de ţărână pe care-aţi semăna

N-ar fi nici trebuinţă să zici „e-a mea”, „e-a ta”.

De fapt, întreg pământul e-al nostru,-al tuturor.

De vreme ce frăţeşte trăim pentru popor.

Îl împărţim cu vorba de-a latul pe hotare.

Cu cât mai mare-i rangul, şi-ntindere mai mare.

De pildă, pentru Vodă şi seminţiei sale

Le-am pregătit mai multe moşii de deal şi vale

Şi şesuri, munţi şi codri, cărbune şi ţiţei,

Făr-a uita la daruri nici lista de căţei;

Un ţărm şi-un cot de mare,

Ca să clădim pe piatră castele cu pridvoare,

Conace şi palate, grădini pentru stăpâne,

Cu mori, cirezi şi turme şi herghelii şi stâne.

Familia-nmulţită cu prinţi şi principese,

Că naşterile-s multe, în şiruri lungi şi dese,

La unchi, mătuşi, cumnate, surori, nepoţi şi veri,

Şi alte rubedenii de mâine, de-azi, de ieri,

Se cade fiecare, în vârstă şi sugaci,

Să aibă câte-o ţară cu vii ş-un câmp cu vaci,

O fabrică de zestre şi pivniţele sale;

Să iasă, din ce curge şi pică mult, parale.

Să facem, cuvenite la gineri şi nepoate,

Din optzeci de judeţe, optzeci de principate.

O dinastie nouă se-ncheagă pe-ndelete,

Băieţi câteva rânduri şi câteva de fete,

Şi nu e trebuinţă, născuţi de-aceeaşi mamă,

Să semene cu tatăl, dac-ai băgat de seamă.

Ba nu e nici nevoie să ştie să vorbească,

Aşa-zicând, vreo limbă, de pildă, plugărească.

Pentru coşar şi vite, cu două-trei, streine,

Ajung să se-nţeleagă cu voi destul de bine.

Că tălmăcirea-n aur a limbii şi venitul

Ei le pricep îndată, măcar cu pipăitul.

De-altminteri, cârmuirea şi bunii ei cârmaci

Se îngrijesc să aibă cât mai cuminţi tâlmaci.

La urma urmei, domnii pot face o ispravă

De prinţi, chiar dacă limba li-i groasă şi gângavă.

În parcuri ocolite cu ghimpi, de vânătoare,

Vom strânge-ntre zăplaze fazani şi căprioare;

Să le avem de-a gata, închise ca-ntr-o cuşcă.

Te-apucă dorul nobil şi patima de puşcă

Şi ai la îndemână vânaturile grase,

Fără să-ţi bage frica şi tremurul în oase,

Sălbătăciunea-n codru prin vânt că te miroase.

Primejdia-i ferită, să-ţi iasă-n drum un ţap

Şi să te-arunce-n râpă, de-a dura, peste cap.

Ne place ciuta blândă, copilă şi zglobie,

Să o vedem întinsă, cu ochii-n agonie.

Vânatul, ca şi omul, împrejmuit cu legi,

Îl ai când vrei şi sigur şi poţi să ţi-l alegi.

Check Also

Marin Tarangul – date biobibligrafice

Născut în 1938 la Bucureşti, veritabil colecţionar de titluri de doctorat obţinute în România şi …

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava, este un volum a cărui primă ediţie …

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir, este un volum a cărui primă ediţie …

Ipoteşti. Casa memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Ipoteşti. Casa Memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu, este un volum a cărui primă ediţie …

George Călinescu despre Casa memorială „Mihai Eminescu” din Ipoteşti

„Locuinţa părin­tească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară, dar încăpătoare şi …

Munţii White

Munţii White (White Mountains) sunt un segment al Munţilor Apalaşi. Se întind pe 140 km …

Vitalie Cliuc

Vitalie Cliuc (19 iunie 1925, Chişinău, Basarabia) – poet. Fiul lui Vasile Cliuc şi al …

Alexandru Claudian – biografie

Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, judeţul Constanţa – 16 octombrie 1962, Bucureşti) – poet …

Eugen Cizek – biografie

Eugen Cizek (prenumele la naştere: Eugen Antoniu) (24 februarie 1932, Bucureşti) – istoric literar. Fiul …

Andrei Ciurunga – biografie

Andrei Ciurunga (pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun) (28 octombrie 1920, Cahul, Basarabia – 6 …