Timotei Cipariu – biografie

Timotei Cipariu (21 februarie 1805, satul Pănade, comuna Sâncel, judeţul Alba - 3 septembrie 1887, Blaj, judeţul Alba) - cărturar şi filolog. Fiu al lui Iacob Tipar şi al Salomiei (născută Frăţilă), ţărani. Urmează gimnaziul şi cursul filosofic (1816-1822), apoi Seminarul Teologic (1822-1825) la Blaj, unde se formează în cultul Şcolii Ardelene; îşi desăvârşeşte pregătirea intelectuală ca autodidact.

Se consacră carierei didactice, în şcolile Blajului (1825-1873); profesor de limba română şi filosofie la gimnaziu şi seminar, director al gimnaziului (1854-1873), autor de cărţi teologice, educative etc. şi manuale: Compendiu de gramateca limbei române (1855), Elemente de filosofie după W.T. Krug (I-II, 1861-1863), traducere ce propune filosofia kantiană etc. Preot greco-catolic, canonic, vicar, prepoziu mitropolitan; proprietar de tipografie şi editor (1833-1866) de cărţi, gazete, reviste, răspândite la românii de pretutindeni; organizează (în jurul lui 1830), cu George Bariţ etc., spectacole teatrale, susţinute de elevii blăjeni; joacă un rol de prim-plan în revoluţia de la 1848 în Transilvania.

Debutează editorial cu Ecloga pastorală (1833); colaborează la „Foaie literară”, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Gazeta de Transilvania” etc.; editează „Organul luminărei”, prima revistă scrisă integral cu litere latine (1847-1848), „Învăţătorul poporului” (1848) şi „Arhiv pentru filologie şi istorie” (1867-1872). Membru fondator (1861) şi primul vicepreşedinte al Astrei (din 1878); membru activ al Societăţii Germane de Orientalistică de la Berlin; membru fondator (1866) şi vicepreşedinte al Societăţii Academice Române (din 1867). Dimensiune supremă a paşoptismului cultural în Transilvania, activitatea sa îi conferă în epocă o prestanţă şi o autoritate morală absolute; icoana lui postumă e învăluită încă în luminile legendei.

Primul mare lingvist român şi cel mai important reprezentant al latinismului, Cipariu a dat o operă de sinteză: Principia de limbă şi de scriptură (1847-1848), Elemente de limbă română după dialecte şi monumente vechi (1854), Crestomaţie sau Analecte literare (1858), Gramatica limbei române (I Analitica, 1869, premiată de Societatea Academică Română; II Sintetica, 1877), Despre limba română. Suplement la Sintactică (1877). Erudit şi poliglot, umanist de mărime europeană, înrudit prin formaţie şi vocaţie filologică cu B.P. Haşdeu, Cipariu ilustrează, alături de acesta, tradiţia enciclopedică, prelungită de la Dimitrie Cantemir la Mircea Eliade.

Opera literară

Ecloga. Întru mărirea Măriei Sale... Domnu D. Ioan Lemenyi..., Blaj, 1833;

Extract de ortografie cu litere latineşti, Blaj, 1841;

Principia de limbă şi de scriptură, în Organul luminărei, nr. LVI-LXI, LXIII, 1847-1848 (ediţia II, 1866);

Elemente de limbă română după dialecte şi monumente vechi, Blaj, 1854;

Ştiinţa S. Scripture, Blaj, 1854;

Acte şi fragmente latine româneşti pentru istoria bisericei române, Blaj, 1855;

Compendiu de gramateca limbei române, Blaj, 1855;

Crestomaţie sau Analecte literare din cărţile mai vechi şi nouă româneşti, tipărite şi manuscrise, începând de la secolul XVI până la al XIX, cu Notiţă literară, Blaj, 1858;

Elemente de poetică, metrică şi versificaţiune, Blaj, 1860;

Începutul creştinărei la români, Blaj, 1866;

Gramateca limbei române, I Analitica. W Sintetica, Bucureşti, 1869-1877;

Despre limba română. Suplement la Sintactică, Blaj, 1877;

Început de autobiografie, ediţie îngrijită de Ştefan Manciulea, Blaj;

Călătorie în Muntenia la 1836, în Prietenii istoriei literare, vol. I, 1931;

Jurnal, ediţie îngrijită, prefaţă, note şi glosar de Maria Protase, Cluj, 1972;

Poezii, ediţie, antologie, prefaţă şi note de N. Albu, Cluj Napoca, 1976;

Băile de la Media, 18/30 mai 1858, în „Manuscriptum” nr. 3,1976;

G. Bariţ şi contemporanii săi, IV, Bucureşti, 1978;

Discursuri, ediţie îngrijită, antologie şi glosar de Ştefan Manciulea şi Ion Buzaşi, prefaţă şi bibliografie de Ion Buzaşi, Cluj Napoca, 1984;

Opere, I, ediţie îngrijită de Carmen Gabriela Pamfil, introducere de Gavril Istrate, Bucureşti, 1987;

Timotei Cipariu. Corespondenţă primită, ediţie îngrijită de L. Botezan, I. Botezan şi Ileana Cuibus, Bucureşti, 1992;

Pagini literare, antologie, postfaţă, bibliografie şi glosar de Ion Buzaşi, Bucureşti, 1999.

Traduceri

• W.T. Krug, Elemente de filosofie, I-II, Blaj, 1861-1863.

Check Also

Marin Tarangul – date biobibligrafice

Născut în 1938 la Bucureşti, veritabil colecţionar de titluri de doctorat obţinute în România şi …

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Dicţionar Eminescu – nume proprii, de Horia Zava, este un volum a cărui primă ediţie …

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Stelele cardinale. Eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir, este un volum a cărui primă ediţie …

Ipoteşti. Casa memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

Ipoteşti. Casa Memorială „Mihai Eminescu”, de Valentin Coşereanu, este un volum a cărui primă ediţie …

George Călinescu despre Casa memorială „Mihai Eminescu” din Ipoteşti

„Locuinţa părin­tească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară, dar încăpătoare şi …

Munţii White

Munţii White (White Mountains) sunt un segment al Munţilor Apalaşi. Se întind pe 140 km …

Vitalie Cliuc

Vitalie Cliuc (19 iunie 1925, Chişinău, Basarabia) – poet. Fiul lui Vasile Cliuc şi al …

Alexandru Claudian – biografie

Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, judeţul Constanţa – 16 octombrie 1962, Bucureşti) – poet …

Eugen Cizek – biografie

Eugen Cizek (prenumele la naştere: Eugen Antoniu) (24 februarie 1932, Bucureşti) – istoric literar. Fiul …

Andrei Ciurunga – biografie

Andrei Ciurunga (pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun) (28 octombrie 1920, Cahul, Basarabia – 6 …